
Unele albume pur și simplu pică foarte bine de la prima ascultare. Nu pot spune că l-am urmărit pe canadianul Daniel Bejar , adica Destroyer . Mai știu doar albumul Destroyer's Rubies , care mi s-o părut un album bun, dar cam atât, nimic extraordinar. Pe 25 ianuarie lanseazăp albumul nr 9, Kaputt . Până atunci, se poate asculta pe soundcloud mulțumită hypem . Nu știu ce m-o fermecat atât de tare la el, dar în ultimele 2 zile l-am [...]
[alte chestii notabile pt mine, music related evident] Ep-uri demne de bagat în seamă Holly Miranda - Choose To See O colectie foarte buna de coveruri. Încă o confirmare că fata are voce foarte bună. Neo - Six Pixels Foarte energici ungurii electro. Sper să scoată și un full length în viitorul arpopiat. E genul de trupă care la noi încă lipește de pe piață. How To Destroy [...]

( 2007 | 2008 | 2009 ) Cunoscuții mă trag de mânecă din ultimele zile ale lui 2010 întrebându-mă când apare topul. Ei bine, am terminat de sortat și aranjat, de lăsat albume pe dinafară și de ordonat și reordonat (mai ales în primele poziții) Anul ăsta am schimabt puțin lucrurile. Am exclus albumele românești. Despre cele care mi-o plăcut o să vă zic în câteva zile, împreuna cu ep-uri, proiecte muzicale descoperite anul ăsta (chiar daca ele există de multișor) și cele mai faine concerte. Adică celelalte evenimente muzicale din [...]

Am câteva albume care, deși îmi plac foarte mult, și le ascult oricând cu multă placere, au mult mai mult farmec pentru mine cand afară îi totul bocnă și eventual acoperit de zăpadă. Am așteptat câteva zile sub 0 (da, ăsta e zero) grade ca să vă zic de cele mai notabile în categoria asta (evident, cu câte o piesă de pe fiecare). top 5 #18: with warm hearts and frozen hands poză de Mateusz O arhiva cu [...]

Suicide - Suicide (1977) Anul 1971. New York City. Doi tipi se întâlnesc şi se gândesc să facă o trupă punk fără chitări. Aşa se naşte Suicide , unul dintre cele mai curajoase acte muzicale din istoria rock-ului modern. Combinaţia minimalistică, tensionată şi obsesivă de drum-machine şi sintetizator acoperită de vocalul nevrotic a lui Alan Vega fac mulţimile prezente la concerte să îşi ia câmpii şi să pornească ditamai riot-urile. A punk band hated by punkers… How cool is that? Primul lor album, Suicide , lansat în [...]
Toamna începe să se arate tot mai tare, aia friguroasă, și cu nori mulți și ploi reci. Și pentru că frigul din vârful degetelor nu trebuie să ne ajungă și-n interior, am adunat 5 piese care mă încălzesc instant când le aud, mai ales toamna asta. Titlul îi aparține lui Nick Drake , chiar în piesa de mai jos, dar mi-a fost insuflat de Vic (n-are link, deși e peste tot pe internet), involuntar top 5 #17: pray for warmth and green paper [...]

O trupa ce isi are originile in New York , the ultimate noise-making city de pe mapamond, acolo unde acum vreo 30 de ani s-a nascut no-wave-ul. A Place To Bury Strangers sunt in zona de vreo 4-5 ani, si in afara de albumul de debut omonim, au mai scos in 2009 un material numit Exploding Head . Am citit ca au fost declarati "cea mai zgomotoasa trupa din New York" , dar asta probabil la ora actuala, pentru ca imi vine greu sa cred ca ii intrec in [...]

Va scriu de noapte buna dar si ca sa va prezint pe cel mai nou colaborator la Babylon Noise: Susana . Bun venit! Nu am mai avut timp pentru blog pentru ca s-au intamplat destule din vara pana acum. Am fost la ceva concerte, printre care Master Musicians of Bukkake - unde l-am intalnit din nou pe Timb Harris (violonistu Estradasphere/Secret Chiefs 3) Makonouchi Bento la evenimentul Local Records in Barcelona Apoi am destul de mult de lucru la universitate, unde pe [...]

Dacă e 15, e momentul megacompilației Music Alliance Pact. Pe noiembrie ne reprezintă Thy Veils , cu minunata muzică din alte lumi. Neaparat să vizitați site-ul oficial , pentru o galerie de clipuri unul și unul. photo: Vlad Lodoaba ROMANIA : Babylon Noise Thy Veils - The KnifeChild [...]

Adica piese cu instrumente de suflat prin ele, la care lucrul care m-o făcut sa le iubesc, e fix instrumentul ăla, foarte bine plasat. Bine, sunt foarte multe, dar astea îs, pentru mine, cele mai memorabile bucăți. Am exclus din start jazzul. Pe Morphine, iar, îi puteam pune cu întreaga discografie aici. Am pus piese din genuri care nu folosesc în mod normal astfel de instrumente, și probabil tocmai de aia se fac atât de bine remarcate. top 5 #16 songs that blow me away poza de [...]

Daca aș putea alege, aș vrea să fie octombrie tot anul. Mai ales un octombrie ca cel ce tocmai se incheie. Cu exceptia câtorva zile cu ploaie, vremea o fost absolut superbă: cer senin, ploaie de frunze, miros de toamna. Pe scurt, vreme numai buna de plimbare (cu bicicleta sau pe jos). Deși am avut stări și dispoziții foarte bune, n-am avut nici un chef de blog, și de net în general, așa că am fost ceva mai absentă, și cam întârziată cu toate. Până și postu ăsta e la câteva zile după data obișnuită. Așa, deci, mai jos, [...]
[la o luna după, m-am auto-încurajat să aranjez și să completez în sfârșit draft-ul despre concertul ăsta; mi-o luat cam mult, ce-i drept, dar na, asta e] Keith Caputo @ Dürer-kert, Budapesta – 27 septembrie 2010 După o zi întreagă de plimbări prin Budapesta, cu o durere îngrozitoare de picioare, și cu ceva dificultate, am ajuns la Dürer-kert. Partea cea mai proastă când ești singur la concert, îs întârzierile. Nu mă bucură prea mult nici când îs cu cineva, dar singură, într-un loc unde nu cunosc nici măcar limba, să [...]

Luna asta se întâmplă 2 lucruri mari pentru MAP. Se fac 2 ani de când Jason a început întreg proiectul și se schimba participantul din partea Angliei. În locul lui The Daily Growl, avem acum The Guardian Music Blog . Dap, parte din acel The Guardian . Ceea ce înseamnă o mai mare expunere și publicitate, deci doar de bine. Luna asta l-am ales pe Minus să ne reprezinte, unul din numele promițătoare pe scena electro de la noi. Dacă autorul pozei de mai jos vede postul, rog să [...]
Am fost aseara la un concert electroacustic la fundatia Phonos . Au fost patru compozitii ale unori muzicieni catalani, prezenti in sala. Nu ma asteptam sa fie asa de bun pe cat a fost. Vioara, violoncel, flaut, fagot, pian, percutie si computerul care in primele doua partituri a fost in contrapunct cu celelalte instrumente, apoi a umplut golurile libere si a legat structuri, a dat fluenta, poate si pentru ca ultima parte a fost insotita de proiectii video. Desi nu eram pregatit pentru asa ceva, evenimentul in sine a fost un moment bun sa-mi [...]

Pentru cine iubește toamna, aceasta e mai mult decât un anotimp. E un soi de stare de spirit. Pentru mine e ca o melancolie plăcută. Ultimele cafele la terase, pulovere, eșarfe, cerul de albastru pur, care exista doar la sfarsit de septembrie și pe durata întregului octombrie. Și frunzele: în multitudinea lor de culori, sub fiecare pas făcut prin parc sau pe străduțele marginite de copaci. Așa că, mai jos, top 5 piese care îmi inspiră fix melancolia aia plăcută, ce o asociez instant cu toamna. Soundtrack de călcat pe frunze, de privit la ele cum cad, de savurat [...]

Pe la sfarșitul lui iulie am văzut că vine Keith Caputo - care mie îmi place foarte mult - la Budapesta. Pe de-asupra, e și free show. Așa că m-am hotărât să mă duc. Fan al Budapestei, Mihai - al meu frate - mă convinge să mergem pe vreo 2 zile, și mai și găsește un concert Melt Banana cu o seară înainte de Keith, așa, ca să nu ne plictisim. Melt Banana @ A38, Budapesta - 26 septembrie 2010 Duminică o fost o zi cam vitregă, așa [...]

Într-o vreme se ducea o bătălie grozavă de sunete pe hol. O muzică dintr-o parte, alta din cealaltă, și discuții că muzica ta e mai proastă ca a mea. Evident, aveam un fond comun destul de mare, dar acum o crescut substanțial. Asta pentru că amândoi am luat din muzica celuilalt, și am ajuns să ne placă din cauza unei piese/unui album auzite excesiv. Mai jos, cele mai ciudate shifturi ale mele. Albume, ba chiar trupe, care nu-mi plăceau deloc și care o ajuns să-mi placă (foarte) mult, din cauză că le-am auzit f mult la [...]

Luna asta, în loc de un top 5 pe 5 si unul pe 25, apar ambele azi. Ăsta, și unul mai pe seară. De ce?! Pentru că azi e o zi mai specială, e ziua fratelui meu. Diferența de vârstă între noi 2 este de 2 ani și ceva. Deci am crescut împreună, întâi pe stăzile pline de praf de la bunică-mea, apoi în camera care am împărțit-o pănă la liceu, iar în studenție într-un apartament. Când am intrat eu la liceu am schimbat pumnii și certurile pe o relație din ce în ce mai bună. Pentru că [...]